Lacul Berești

Introducere

La câteva zeci de kilometri de Bacău, între câmpurile domoale ale Siretului, se întinde Lacul Berești – o oglindă de apă care adună în jur liniștea, cerul și zborurile păsărilor. Aici, timpul pare să curgă mai încet: barajul, stufărișurile, satele din jur și lumina care se schimbă peste luciul lacului dau locului o frumusețe simplă, dar profundă. Bereștiul nu este doar un lac de acumulare, ci și un mic univers al naturii, unde oamenii vin să pescuiască, să privească apusul sau pur și simplu să tacă împreună cu apa.

Date esențiale și localizare

Lacul Berești se află în județul Bacău, pe cursul râului Siret, și se întinde pe teritoriul comunelor Sascut, Corbasca, Orbeni, Tătărești, Valea Seacă și Parava.

Suprafață: aproximativ 2.250 de hectare
Lungime: circa 15 km
Lățime medie: 1 km
Anul dării în folosință: 1986
Scop: lac de acumulare cu rol hidroenergetic și de regularizare a debitului Siretului

Accesul se face ușor, din E85 (Bacău–București), cu deviere spre est, iar drumul oferă priveliști ample asupra văii și satelor din jur.

Un ecosistem viu

Deși artificial, Lacul Berești a devenit în scurt timp un ecosistem complex, integrat într-un sit Natura 2000 de importanță avifaunistică.
Aici au fost identificate:

peste 140 de specii de păsări,
19 specii de mamifere,
13 specii de reptile și amfibieni,
23 de specii de pești.

Lebede, stârci, cufundari, lișițe și chire pot fi zărite de-a lungul malurilor. Pe fundul nisipos al lacului, crapul, somnul și șalăul domină lumea subacvatică. Vegetația bogată – stuf, papură, salcie – completează tabloul unei naturi care și-a recăpătat echilibrul.

Pescuit și recreere

Bereștiul este o destinație binecunoscută pentru pescarii din întreaga regiune.
Malurile estice, mai sălbatice, sunt preferate pentru liniștea lor și pentru sentimentul de apropiere de natură.

În afara pescuitului, locul atrage fotografi, iubitori de natură și familii care caută o evadare de o zi din agitația urbană.

Observarea păsărilor

Pentru pasionații de natură, Lacul Berești nu este doar o întindere de apă, ci o scenă vie în care fiecare zbor are povestea lui. În zori, deasupra stufărișurilor, se aud strigătele ascuțite ale corcodelor și bâzâitul discret al rațelor sălbatice. Pe luciul liniștit al lacului plutesc lebede, cufundari și stârci, iar pe maluri pot fi zărite egrete mari, nagâți sau pescăruși de stepă.

Perioadele cele mai bogate pentru observare sunt primăvara devreme și toamna târziu, când lacul devine o veritabilă autostradă pentru păsările migratoare. În lunile de vară, liniștea apelor e spartă de coloniile de chire și de stârcii roșcați care își hrănesc puii în stuf.

Un binoclu, răbdare și un pic de noroc sunt tot ce îți trebuie pentru o experiență autentică. Cei care vin fără grabă pot descoperi că lacul are propria respirație – când se ridică cețurile, când soarele mângâie apa, când o pasăre taie cerul și totul devine tăcere.